De ce unele persoane sunt gadilicioase, iar altele nu? Un ghid naturopatic si bazat pe dovezi
Unele persoane incep sa rada inainte chiar sa fie atinse.
Altele pot fi gadilate exact in aceleasi zone si reactioneaza foarte putin.
Gadilatul este unul dintre cele mai familiare, dar surprinzator de complexe raspunsuri ale sistemului nervos uman.
Acesta implica mult mai mult decat pielea.
Senzatia depinde de comunicarea dintre receptorii tactili, nervii senzoriali, maduva spinarii si mai multe regiuni ale creierului implicate in atingere, miscare, anticipare, emotie si raspunsuri comportamentale.
Gadilatul se poate modifica si in functie de dispozitie, circumstante, persoana care atinge si daca atingerea este asteptata sau neasteptata.
Din acest motiv, doua persoane expuse aceluiasi stimul fizic pot raspunde complet diferit.
Chiar si aceeasi persoana poate fi extrem de gadilicioasa intr-o zi si considerabil mai putin reactiva in alta.
Din perspectiva naturopatica, gadilatul nu trebuie interpretat ca un diagnostic, deficienta sau semn al unei anumite boli.
In schimb, poate fi privit ca un exemplu de variatie individuala in procesarea senzoriala si raspunsul sistemului nervos.
O abordare integrativa ia in considerare factorii mai largi care influenteaza functionarea sistemului nervos, inclusiv somnul, stresul, starea emotionala, activitatea fizica, sanatatea generala si sensibilitatea senzoriala individuala.
Acest ghid exploreaza de ce gadilatul este resimtit in acest fel, de ce unele persoane sunt mai gadilicioase decat altele si ce poate insemna gadilatul dintr-o perspectiva naturopatica bazata pe dovezi.
In acest ghid vei afla:
- Ce este gadilatul.
- Cele doua tipuri principale de senzatii de gadilat.
- De ce unele zone ale corpului sunt mai gadilicioase.
- De ce unele persoane sunt extrem de gadilicioase.
- De ce altele reactioneaza foarte putin.
- De ce anticiparea poate intensifica gadilatul.
- De ce este dificil sa te gadili singur.
- Cum prezice creierul atingerea generata de propria persoana.
- Relatia dintre gadilat si sistemul nervos.
- Cum pot dispozitia si stresul influenta sensibilitatea.
- Daca gadilatul se modifica odata cu varsta.
- Daca faptul ca esti gadilicios inseamna ca ai un sistem nervos "sensibil".
- O interpretare naturopatica a gadilatului.
- Cand sensibilitatea neobisnuita la atingere poate necesita evaluare.
- Intrebari frecvente.
- Strategii practice pentru sustinerea starii de bine a sistemului nervos.
- Referinte stiintifice.
Ce este gadilatul?
Gadilatul este un raspuns senzorial si comportamental la anumite forme de atingere usoara sau repetitiva.
Poate implica:
Furnicaturi.
Tresariri.
Retragerea corpului.
Ras.
Zambet.
Zvarcolire.
Contractie musculara.
Incercari de a proteja zona atinsa.
Raspunsul este partial automat.
O persoana poate rade in timp ce, simultan, ii cere celeilalte persoane sa se opreasca.
Acesta este unul dintre motivele pentru care rasul produs de gadilat nu trebuie interpretat automat ca placere.
Senzatia implica atat procesarea senzoriala, cat si raspunsul comportamental generat de creier.
Doua tipuri diferite de gadilat
Cercetatorii fac in mod obisnuit distinctia intre doua forme de gadilat.
Knismesis
Knismesis se refera la o senzatie usoara si delicata produsa atunci cand ceva se deplaseaza bland pe piele.
Exemplele pot include:
O pana care atinge pielea.
Un fir de par care atinge gatul.
O insecta mica ce se deplaseaza pe piele.
Contact foarte usor cu varful degetelor.
Aceasta senzatie produce de obicei mancarime, furnicaturi sau impulsul de a te misca, mai degraba decat ras intens.
Poate avea un rol protector, ajutand organismul sa detecteze obiecte mici sau insecte aflate pe piele.
Gargalesis
Gargalesis se refera la forma mai intensa de gadilat care produce frecvent ras, zvarcolire si incercari de a scapa de stimul.
De obicei este produsa prin presiune repetata sau miscare asupra anumitor regiuni ale corpului.
Zonele frecvent gadilicioase includ:
Axilele.
Partile laterale ale trunchiului.
Coastele.
Gatul.
Talpile picioarelor.
Abdomenul.
Partea interna a coapselor.
Spre deosebire de knismesis, care este mai usoara, gargalesis este puternic influentata de anticipare, interactiune sociala si imprevizibilitate.
De ce sunt anumite zone mai gadilicioase?
Corpul nu este la fel de sensibil peste tot.
Unele zone contin o inervatie senzoriala densa sau sunt deosebit de importante pentru protectie.
Multe dintre zonele frecvent gadilicioase sunt si vulnerabile din punct de vedere anatomic.
Exemplele includ:
Gatul.
Coastele.
Abdomenul.
Axilele.
Talpile picioarelor.
O teorie este ca reactiile puternice la atingerea neasteptata a acestor regiuni pot reprezenta partial un raspuns protector.
Retragerea rapida, contractarea muschilor sau rasucirea corpului pot ajuta la protejarea zonelor vulnerabile de contactul neasteptat.
Cu toate acestea, gadilatul este complex, iar nicio explicatie evolutionista unica nu a fost demonstrata ca explica intregul raspuns.
De ce unele persoane sunt extrem de gadilicioase?
Unele persoane au un raspuns mult mai puternic la gadilat decat altele.
Aceasta variatie poate implica mai multi factori.
Acestia includ:
Sensibilitatea senzoriala individuala.
Procesarea sistemului nervos.
Anticiparea.
Starea emotionala.
Increderea si familiaritatea.
Experientele anterioare.
Atentia.
Contextul.
Imprevizibilitatea atingerii.
Pentru unele persoane, simplul fapt de a vedea mana cuiva apropiindu-se de o zona sensibila este suficient pentru a produce ras sau retragere fizica.
Acest lucru demonstreaza ca gadilatul nu este doar un raspuns care apare la nivelul pielii.
Predictia creierului si interpretarea a ceea ce urmeaza sa se intample joaca, de asemenea, un rol important.
De ce unele persoane nu sunt gadilicioase?
Unele persoane experimenteaza un raspuns foarte slab la gadilat.
Acest lucru nu indica neaparat ceva anormal.
Oamenii difera in mod natural in ceea ce priveste:
Pragurile senzoriale.
Atentia acordata atingerii.
Raspunsurile emotionale.
Anticiparea.
Procesarea informatiilor senzoriale de catre creier.
Raspunsul comportamental la atingere.
O persoana poate simti clar atingerea, dar pur si simplu sa nu experimenteze impulsul caracteristic de a rade sau de a se retrage.
Altele pot raspunde doar in anumite zone sau numai atunci cand atingerea este neasteptata.
Faptul ca esti mai putin gadilicios nu inseamna automat ca ai o functie nervoasa redusa sau o sensibilitate slaba.
De ce anticiparea face gadilatul mai intens?
Anticiparea joaca un rol major in gadilat.
Atunci cand cineva stie ca urmeaza sa fie gadilat, dar nu stie exact cand sau unde va avea loc atingerea, sistemul nervos ramane foarte atent.
Aceasta combinatie dintre asteptare si imprevizibilitate poate amplifica raspunsul.
Persoana poate incepe:
Sa rada.
Sa isi incordeze muschii.
Sa se retraga.
Sa protejeze zona inainte ca atingerea fizica sa aiba loc efectiv.
Acest lucru demonstreaza cat de puternic poate fi influentata perceptia senzoriala de asteptarile creierului.
Sistemul nervos nu inregistreaza pur si simplu ceea ce se intampla cu corpul.
Acesta prezice in permanenta ce s-ar putea intampla in continuare.
De ce nu ne putem gadila in mod normal singuri?
Unul dintre cele mai interesante aspecte ale gadilatului este faptul ca majoritatea oamenilor nu pot produce acelasi raspuns puternic gadilindu-se singuri.
Atunci cand iti misti propria mana spre corp, creierul are deja informatii despre miscarea pe care urmeaza sa o faci.
Acesta poate prezice:
Unde se va misca mana.
Cand va avea loc contactul.
Aproximativ cat de puternica va fi atingerea.
Creierul utilizeaza aceasta predictie pentru a reduce intensitatea senzoriala a atingerii generate de propria persoana.
Ca urmare, senzatia este de obicei mult mai putin surprinzatoare si mult mai putin gadilicioasa.
Atingerea neasteptata din partea altei persoane este mai greu de prezis cu exactitate si, prin urmare, tinde sa produca un raspuns mai puternic.
Creierul si gadilatul
Gadilatul implica mai multe parti ale sistemului nervos care lucreaza impreuna.
Pielea contine receptori senzoriali care raspund la presiune, miscare si atingere.
Semnalele calatoresc prin nervii periferici spre maduva spinarii si creier.
Creierul interpreteaza apoi informatiile in functie de:
Localizare.
Intensitate.
Miscare.
Context.
Asteptare.
Semnificatie emotionala.
Daca atingerea este generata de propria persoana sau provine din exterior.
Cercetarile care utilizeaza imagistica cerebrala au sugerat ca regiunile implicate in procesarea somatosenzoriala, miscare, raspunsurile emotionale si reactiile comportamentale participa la raspunsul la gadilat.
Acest lucru ajuta la explicarea motivului pentru care gadilatul poate produce atat o senzatie fizica, cat si un raspuns emotional-comportamental puternic.
Gadilatul si sistemul somatosenzorial
Sistemul somatosenzorial permite corpului sa detecteze si sa interpreteze senzatii precum:
Atingerea.
Presiunea.
Temperatura.
Durerea.
Vibratia.
Pozitia corpului.
Gadilatul apare in cadrul acestui sistem senzorial mai larg.
Cu toate acestea, faptul ca o persoana este foarte gadilicioasa nu inseamna neaparat ca fiecare parte a sistemului somatosenzorial este neobisnuit de sensibila.
O persoana poate fi foarte gadilicioasa si, in acelasi timp, sa aiba raspunsuri complet normale la durere, temperatura si alte senzatii.
Gadilatul reprezinta o experienta senzoriala specifica, influentata puternic de context si predictie.
Faptul ca esti gadilicios inseamna ca ai un sistem nervos sensibil?
Nu neaparat.
Faptul ca esti foarte gadilicios poate reflecta un prag mai scazut pentru anumite tipuri de atingere neasteptata sau un raspuns comportamental mai puternic la acele senzatii.
Cu toate acestea, nu trebuie interpretat automat ca dovada a unui "sistem nervos hiperactiv".
In mod similar, faptul ca esti foarte putin gadilicios nu indica automat o functie redusa a sistemului nervos.
Raspunsurile senzoriale umane normale exista intr-un spectru larg.
Din perspectiva naturopatica, gadilatul este mai bine inteles ca o variatie individuala, mai degraba decat ca un marker al unei boli sau al unui dezechilibru.
Gadilatul si stresul
Stresul poate influenta modul in care sistemul nervos raspunde la informatiile senzoriale.
In perioadele de stres, unele persoane devin mai constiente de:
Atingere.
Sunete.
Tensiunea musculara.
Senzatiile fizice.
Stimularea din mediul inconjurator.
Altele pot deveni distrase sau mai putin receptive la anumite senzatii.
Prin urmare, raspunsul unei persoane la gadilat poate varia potential in functie de starea emotionala si nivelul general de activare al sistemului nervos.
Cu toate acestea, gadilatul nu trebuie utilizat ca metoda de masurare a stresului.
Stresul este o stare fiziologica si psihologica complexa care necesita o evaluare mai ampla.
Gadilatul si anxietatea
Anxietatea poate creste anticiparea si atentia acordata senzatiilor care urmeaza.
Pentru unele persoane, aceasta constientizare crescuta poate face ca atingerea neasteptata sa para mai intensa.
Cu toate acestea, gadilatul in sine nu reprezinta un semn sau un diagnostic de anxietate.
O persoana foarte gadilicioasa poate sa nu aiba deloc o tulburare de anxietate.
Relatia este mai bine inteleasa ca un exemplu al modului in care starea emotionala poate influenta perceptia senzoriala.
Gadilatul si increderea
Contextul social al gadilatului este important.
Aceeasi atingere fizica poate fi resimtita ca jucausa, neutra, inconfortabila sau amenintatoare in functie de cine o face si in ce circumstante.
Prin urmare, increderea, familiaritatea si limitele personale pot influenta raspunsul emotional la gadilat.
Acest lucru este deosebit de important deoarece rasul in timpul gadilatului nu reprezinta o dovada ca experienta este placuta.
O persoana poate rade involuntar, simtindu-se in acelasi timp inconfortabil sau dorindu-si ca atingerea sa se opreasca.
Respectarea limitelor personale ramane importanta indiferent de reactia exterioara a persoanei.
Se poate modifica gadilatul odata cu varsta?
Gadilatul se poate modifica pe parcursul vietii.
Copiii sunt adesea foarte receptivi la gadilat, desi exista diferente individuale considerabile.
Pe masura ce oamenii imbatranesc, modificarile legate de:
Piele.
Perceptia senzoriala.
Atentie.
Procesarea sistemului nervos.
Raspunsurile sociale.
Asteptari.
pot influenta modul in care gadilatul este experimentat.
Cu toate acestea, nu exista o anumita varsta la care oamenii inceteaza in mod normal sa fie gadiliciosi.
Unii adulti raman extrem de gadiliciosi pe tot parcursul vietii, in timp ce altii experimenteaza raspunsuri mult mai slabe.
Poate oboseala influenta gadilatul?
Oboseala poate influenta atentia, timpul de reactie si procesarea senzoriala.
O persoana obosita poate raspunde uneori diferit la atingere comparativ cu atunci cand este bine odihnita.
Cu toate acestea, nu exista o regula simpla conform careia oboseala creste sau reduce in mod necesar gadilatul.
Raspunsurile individuale pot varia.
Oboseala persistenta sau modificarile anormale ale senzatiilor trebuie analizate separat de variatia obisnuita a gadilatului.
Ce inseamna gadilatul din perspectiva naturopatica?
Din perspectiva naturopatica, gadilatul poate fi privit ca un exemplu al relatiei stranse dintre piele, nervii periferici, creier, emotii si mediul inconjurator.
Acesta demonstreaza ca experientele senzoriale nu sunt determinate de un singur sistem al organismului.
O interpretare holistica poate lua in considerare:
Reactivitatea sistemului nervos.
Procesarea senzoriala.
Stresul.
Somnul.
Starea emotionala.
Starea fizica de bine.
Sensibilitatea individuala.
Contextul de mediu.
Cu toate acestea, naturopatia nu trebuie sa interpreteze gadilatul obisnuit ca dovada a unei toxine, deficiente de vitamine, deficiente minerale, cai energetice blocate sau disfunctii ale unui anumit organ.
Nu exista o baza stiintifica fiabila pentru diagnosticarea problemelor de sanatate in functie de cat de gadilicioasa este o persoana.
In schimb, gadilatul poate ilustra un principiu naturopatic important: organismul functioneaza ca un sistem interconectat in care procesele senzoriale, neurologice si emotionale se influenteaza reciproc.
Sustinerea naturala a starii de bine a sistemului nervos
Desi nu exista nicio nevoie de a "trata" gadilatul normal, starea generala de bine a sistemului nervos poate fi sustinuta prin fundamente sanatoase ale stilului de viata.
Acestea includ:
Somn adecvat.
Alimentatie echilibrata.
Activitate fizica regulata.
Hidratare adecvata.
Gestionarea stresului.
Expunere regulata la lumina zilei.
Conexiuni sociale sanatoase.
Relaxare.
Evitarea utilizarii excesive a stimulantelor.
Mentinerea unor rutine zilnice regulate.
Aceste strategii sustin starea generala de bine, mai degraba decat reducerea sau cresterea specifica a gadilatului.
Nutritia si functionarea sistemului nervos
Sistemul nervos necesita o nutritie adecvata pentru functionarea normala.
Nutrientii importanti includ:
Vitaminele din complexul B.
Magneziu.
Potasiu.
Calciu.
Acizi grasi esentiali.
Proteine.
Fier.
Vitamina D.
O alimentatie variata si echilibrata ofera in general baza pentru obtinerea acestor nutrienti.
Cu toate acestea, faptul ca o persoana este foarte gadilicioasa nu indica o deficienta a vreunuia dintre acestia.
Simptomele unei posibile deficiente nutritionale trebuie evaluate in mod corespunzator, mai degraba decat deduse din gadilat.
Cand poate necesita evaluare sensibilitatea neobisnuita la atingere
Gadilatul obisnuit este de regula inofensiv.
Cu toate acestea, o modificare noua sau inexplicabila a senzatiilor este diferita de simplul fapt ca o persoana este gadilicioasa.
Evaluarea profesionala poate fi adecvata daca o persoana dezvolta:
Amorteala persistenta.
Furnicaturi fara o cauza evidenta.
Senzatii de arsura.
Durere semnificativa provocata de atingere usoara.
Pierderea senzatiei normale.
Slabiciune nou aparuta.
Modificari senzoriale care afecteaza o parte a corpului.
Modificari progresive ale senzatiei.
Simptome senzoriale aparute dupa o leziune.
Aceste simptome pot avea cauze neurologice sau alte cauze medicale si nu trebuie interpretate pur si simplu ca o crestere a gadilatului.
Strategii practice pentru sustinerea starii de bine a sistemului nervos
Gadilatul normal nu necesita tratament.
Cu toate acestea, starea generala de bine a sistemului nervos poate fi sustinuta prin obiceiuri sanatoase constante.
Ia in considerare:
- Mentine un program regulat de somn.
- Urmareste obtinerea unui somn suficient si odihnitor.
- Consuma o alimentatie variata si echilibrata.
- Mentine o hidratare adecvata.
- Ramai activ fizic.
- Petrece timp in aer liber in mod regulat.
- Gestioneaza stresul persistent.
- Foloseste tehnici de relaxare sau respiratie atunci cand sunt utile.
- Limiteaza consumul excesiv de cofeina si alti stimulenti.
- Mentine relatii sociale de sprijin.
- Respecta limitele senzoriale personale.
- Solicita evaluare profesionala pentru modificari senzoriale noi, dureroase sau inexplicabile.
Gadilatul este un exemplu fascinant al modului in care pielea, nervii, creierul, emotiile si mediul social interactioneaza strans.
Acesta nu este cauzat pur si simplu de faptul ca ai "piele sensibila".
Raspunsul depinde de semnalele senzoriale, anticipare, imprevizibilitate, procesarea creierului si diferentele individuale.
Acest lucru explica de ce unele persoane sunt extrem de gadilicioase, in timp ce altele reactioneaza foarte putin.
De asemenea, explica de ce este dificil sa te gadili singur: creierul prezice atingerea generata de propria persoana si ii reduce impactul senzorial.
Din perspectiva naturopatica, gadilatul normal nu trebuie interpretat ca o boala, deficienta sau dezechilibru ascuns.
In schimb, acesta demonstreaza natura interconectata a fiziologiei umane.
Sistemul nervos integreaza in permanenta informatii provenite din corp, mediu, emotii si asteptari pentru a determina modul in care sunt experimentate senzatiile.
Faptul ca esti foarte gadilicios poate fi complet normal.
Faptul ca esti foarte putin gadilicios poate fi, de asemenea, complet normal.
Distinctia mai importanta este intre variatia individuala normala si modificarile senzoriale noi, inexplicabile sau dureroase care pot necesita o evaluare profesionala adecvata.
Întrebări frecvente
- De Ce Sunt Atat de Gadilicios?
- Faptul ca esti foarte gadilicios poate rezulta din diferente individuale ale procesarii senzoriale, anticiparii, atentiei si raspunsului comportamental la atingerea neasteptata. Acest lucru nu indica neaparat o problema de sanatate.
- De Ce Sunt Mai Gadilicios Decat Alte Persoane?
- Oamenii difera in mod natural in ceea ce priveste intensitatea cu care sistemul nervos raspunde la anumiti stimuli senzoriali. Creierul tau poate interpreta atingerea imprevizibila in anumite zone mai intens decat creierul altei persoane.
- De Ce Partenerul Meu Nu Este Deloc Gadilicios?
- Unele persoane au un raspuns mult mai slab la gadilat. Acestea pot simti in continuare atingerea in mod normal, dar pot experimenta mai putin ras, retragere sau disconfort. Acest lucru poate fi complet normal.
- De Ce Rad Inainte ca Cineva sa Ma Atinga?
- Anticiparea activeaza sistemul nervos inainte ca contactul sa aiba loc. Daca te astepti sa fii gadilat, creierul poate genera un raspuns comportamental chiar inainte ca senzatia fizica sa inceapa.
- De Ce Nu Ma Pot Gadila Singur?
- Creierul prezice senzatiile produse de propriile tale miscari. Deoarece atingerea generata de propria persoana este asteptata, sistemul nervos ii reduce impactul senzorial. Atingerea neasteptata din partea unei alte persoane este mai greu de prezis si este de obicei mai gadilicioasa.
- Faptul ca Sunt Extrem de Gadilicios Inseamna ca Am un Sistem Nervos Hiperactiv?
- Nu neaparat. Gadilatul este influentat de multi factori si nu trebuie utilizat singur pentru evaluarea functionarii sistemului nervos.
- Faptul ca Sunt Gadilicios Inseamna ca Sunt Stresat?
- Nu. Stresul poate influenta reactivitatea senzoriala la unele persoane, dar gadilatul nu reprezinta un test pentru stres.
- Pot Vitaminele sa Faca o Persoana Mai Putin Gadilicioasa?
- Nu exista nicio vitamina sau supliment cunoscut care sa reduca in mod specific gadilatul normal. Deficientele nutritionale nu trebuie diagnosticate pe baza gadilatului.
- Este Sanatos sa Fii Gadilicios?
- Gadilatul este un raspuns senzorial normal si poate aparea la persoane sanatoase. Atat faptul ca esti foarte gadilicios, cat si faptul ca esti foarte putin gadilicios pot face parte din variatia umana normala.
- Gadilatul Este Intotdeauna Placut Daca Persoana Rade?
- Nu. Rasul in timpul gadilatului poate fi involuntar. O persoana poate rade in timp ce experimenteaza simultan disconfort sau doreste ca gadilatul sa se opreasca. Limitele personale trebuie intotdeauna respectate.
Disclaimer important: Acest articol este oferit exclusiv în scop educațional și informativ. Informațiile prezentate nu sunt destinate diagnosticării, tratării, vindecării sau prevenirii unei afecțiuni medicale și nu înlocuiesc sfatul unui medic sau al unui profesionist calificat din domeniul sănătății. Suplimentele și produsele naturale pot provoca efecte adverse și pot interacționa cu medicamentele eliberate pe bază de prescripție. Solicită întotdeauna sfatul unui profesionist calificat înainte de a începe administrarea unui nou supliment sau tratament, în special dacă ai o afecțiune medicală existentă sau urmezi un tratament medicamentos.
Referințe
- Blakemore SJ, Wolpert DM, Frith CD. Central cancellation of self-produced tickle sensation. Nature Neuroscience. 1998;1:635–640. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10196573/
- Blakemore SJ, Wolpert D, Frith C. Why can't you tickle yourself? NeuroReport. 2000;11(11):R11–R16. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10943682/
- Harris CR, Christenfeld N. Can a machine tickle? Psychonomic Bulletin & Review. 1999;6:504–510. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/?term=Harris+Christenfeld+Can+a+machine+tickle
- National Institute of Neurological Disorders and Stroke (NINDS). Neurological information and nervous system resources. https://www.ninds.nih.gov/
- National Library of Medicine – MedlinePlus. Peripheral Nerve Disorders. https://medlineplus.gov/peripheralnervedisorders.html
- NHS. Pins and Needles. https://www.nhs.uk/conditions/pins-and-needles/
- NHS. Peripheral Neuropathy. https://www.nhs.uk/conditions/peripheral-neuropathy/
- Provine RR. Laughter, tickling, and the evolution of speech and self. Current Directions in Psychological Science. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/?term=Provine+laughter+tickling
- World Health Organization (WHO). Physical Activity. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/physical-activity